Multi dintre voi probabil vreti ca dupa terminarea liceului sa scapati de provincie si sa ajungeti in capitala. Aveti asteptari destul de mari de la un oras la fel de mare. Nu e usor sa pleci de acasa, de la confortul pe care il ai atunci cand stii fiecare strada unde duce si fiecare mijloc de transport ce ruta are. Simti totusi ca provincia nu se ridica la nivelul asteptarilor tale si crezi cu tarie ca in Bucuresti totul va fi asa cum iti doresti. Nimic mai neadevarat iti vor spune multi, dar tu, adolescentul, nu vei crede si vei aplica la o facultate de aici.
Primele probleme vor aparea in momentul in care vei primi cazarea. Cozi interminabile la secretariatul facultatii, liste cu nume, camere, camine. Ajungi in sfarsit in fata si primesti un numar de camera, platesti cazarea in avans (ca doar cei de la camin stiu exact cata apa si cat curent electric se vor consuma in luna octombrie) si mai platesti un fond de rulment pentru niste reparatii care nu se vor executa niciodata. Ajungi cu greu prin traficul infernal la camin: alta coada, alta lista. Primesti cheia camerei numai in baza chitantei, evident, doar nu vrei sa stai gratis. De aici incepe calvarul tau, studentule...
Sunteti cazati 3 intr-o camera de 2 persoane. Iti dai seama de asta dupa numarul de paturi. Daca esti norocos si ajungi primul, iti alegi patul, daca ai ghinionul suprem si ajungi ultimul... se schimba situatia. Sa zicem ca esti ultimul, deci trebuie sa iti faci rost de pat. Mergi la administratie, ceri un pat si o saltea care, dupa o masuratoare ochiometrica, nu prea au loc in camera si asa inghesuita. Ti se da un pat pe care il vei cara cu ajutorul colegilor de camera, il vei inghesui intr-un colt si vei constata ca nu mai ai loc nici sa te misti prin camera.
Observi stupefiat pete de ulei, tantari striviti si multe altele pe peretii camerei. Te hotarasti ca e cazul sa faci ceva si decideti ( la camin nu prea poti sa decizi singur, la fel cum multe altele nu le poti face singur) sa zugraviti. Usor, usor camera incepe sa arate locuibila cand stupoare... dulapul este pentru 2. Esti ultimul venit, deci iti vei tine hainele in geanta sau iti vei cumpara un dulap (de cele mai multe ori suspendat caci spatiul e mic).
Dar iata ca 1 octombrie a venit peste tine si trebuie sa mergi la deschidere. Totul in facultate pare roz, doar cei din ani mai mari tradeaza ceea ce va urma. Esti bagat in cea mai frumoasa sala din facultate, ti se povestesc numai lucruri frumoase pe care tu, bobocul, le crezi. Pleci fericit de la deschidere, e exact cum iti imaginai, poate chiar mai bine.
Esti trezit la realitate de caminul care iti da cateva palme: nu ai frigider, nu ai ce manca, netul inca nu exista sau daca exista e rationalizat si in cel mai rau caz baia e la comun. Te duci si mananci pe undeva, platesti sume exorbitante daca nu ai noroc. Aflii ulterior de o cantina, de o terasa cu preturi rezonabile sau de o shaormerie din apropiere. Iti spui in gand: lasa ca am bani, ma duc alta data acolo. Gresit, in 2-3 zile constati ca banii tai s-au dus pe bere, tigari, mese scumpe si ai ramas cu 2 fluturi in portofel.
Ii suni disperat pe ai tai, le ceri bai, primesti mustrari cum ca nu te descurci, cheltui mult, etc. Au trecut cateva zile, te-ai obisnuit cat de cat cu metroul, dar ratb-ul iti pune probleme. La facultate lucrurile roz au devenit foarte maronii. Amfiteatrul mare si frumos s-a transformat in niste sali de lobotomizare folosite de nazisti in al doilea razboi. Bancile sunt mai batrane decat parintii tai, tablele mai ridate decat strabunica, iar geamurile... mai bine nu mai vorbim despre ele.
Profii au insirat deja sisteme de notare, procente, partiale, colocvii, examene, dar tu ai aceeasi dilema: ce e ala un colocviu? cand se da? . Esti fericit insa ca primesti 1 punct, de obicei, pentru prezenta. Vei constata ca e foarte greu sa aisisti fix la cursurile la care primesti acel punct. Inca de la inceput ti se spune ca daca nu treci laboratorul, nu intrii in examen. Si uite asa trece prima saptamana din primul an: alergi intre corpuri, cauti disperat salile si iti spui ca nu vei rata niciun curs.
A trecut si prima luna de facultate, frigul din sali e din ce in ce mai mare, ingheti cu mana pe pix si incepi sa pleci de la ultimele cursuri pentru ca nu mai rezisti, tremuri de frig. Ai renuntat sa te mai trezesti la 6 si ceva ca sa ajungi la primul curs, oricum nu se face prezenta, oricum nu auzi nimic. Da, nu auzi... cei mai multi dintre profi vorbesc incet sau, si mai rau, cu fata spre tabla intr-un amfiteatru cu o acustica extrem de proasta.
Iti aduci aminte ca nu ai mai trecut pe acasa de ceva vreme si te hotarasti sa "dai o fuga", dar fix cu 2 zile inainte de weekendul cand ai hotarat sa pleci te trezesti ca saptamana urmatoare ai partial. Asa trec saptamanile pana la Craciun. Ajungi in sfarsit acasa: mancare calda si buna, cada (ceva ce ai uitat ca exista), intimitate, tot ce nu ai la camin. Iti propui ca urmatorul semestru sa treci mai des pe acasa... nu vei reusi nici atunci, dar incerci cateva saptamani si realizezi ca nu e usor.
Prima sesiune bate la usa. Dupa ce ai suportat glumele nesarate despre sarbatori ale profilor, in sfarsit sesiune, liniste. Nu ai cursuri, te duci doar la 5 examene in decursul a 3 saptamani. Hai ca nu e asa rau cum spun unii! Primele zile vrei sa le dedici odihnei ca sa poti apoi sa inveti cu spor. Primele zile se transforma in toate zilele pana la examen. Te apuci de invatat cu o zi sau doua inainte. E materie usoara, te descurci: ai telefon, elevi sunt destui. Reusesti sa promovezi primul examen, deci meriti o rasplata... mai pierzi cateva zile cu rasplata aia. Si uite asa pierzi zilele, examenele trec, trece si sesiunea, acumulezi restante si incepe al doilea semestru care se va desfasura dupa acelasi tipar. Nopti pierdute caci vecinul de camin isi serbeaza ziua de nastere cu manele, alcool si alte metode de binedispunere. Mai faci niste restante, mai iei cateva in toamna, mai ceri niste bani (saptamanal) si incepe anul 2.
La fel ca anul 1: secretariat, coada, trafic, camin, coada, dar anul asta poti sa iti iei aceeasi camera de anul trecut, aceeasi colegi (ca doar va cunoasteti), acelasi inceput de an, doar ca anul asta tu esti cel care stie ca la deschidere de minte mai mult decat in politica. Dar facultatea nu inceteaza sa te surpinda. Stii restanta aia pe care n-ai reusit s-o iei? Ei bine aflii ca noul regulament te obliga sa platesti pentru ea. Nu le-ai spus alor tai ca a mai ramas una, deci trebuie cumva sa faci rost de bani. Proiectul de anul trecut pe care l-ai cumparat e bun de vanzare anul asta si tot asa se invarte roata in facultate.
Intelegi acum ca poate era mai bine sa ramai acasa, sa faci o facultate oarecare, sa nu te mai chinui cu atatea, dar acum faci si ai ce ti-ai dorit. Deci, viitorule student, cantareste bine inainte sa iei o decizie, gandeste-te daca esti in stare sa supravietuiesti unui ritm de viata nebun.
Tot ce e scris aici e propria experienta, e cam ce induri in primul an de facultate cu bune, dar mai ales cu rele. Promit sa revin si cu partile bune cand voi avea timp.
No comments:
Post a Comment